În fiecare an, din ce în ce mai multe Case de Cultură, biblioteci și muzee locale din Moldova încetează să funcționeze sau sunt reprofilate. Fără o abordare integrată de modernizare a instituțiilor culturale, țînând cont de noile cerințe ale societății, atât viitorul acestora rămâne sub semnul întrebării, cât și viitorul culturii Republicii Moldova în general.
Cum avem noi grijă de cultură? Câteva exemple. În comună Țiganca, Cantemir, din care face parte și satul Ghioltosu, existau două instituții de cultură și două biblioteci. Primăria a decis să reformeze comasând cele patru instituții într-un centru de cultură. Casă de Cultură din satul Seliște din raionul Nisporeni este într-o stare deplorabilă și nu mia poate fi folosită, iar dintre celelalte 30 case de cultură din raion, doar șase se încălzesc integral cu gaz, așa că pe timp de iarnă spaţiile nu se folosesc.
Organul central de specialitate în domeniul culturii este Ministerul Culturii, în a cărui subordine
se află 16 instituţii teatral-concertistice, 9 instituţii de învăţămînt artistic, 5 muzee naţionale, o rezervaţie cultural-naturală, 2 biblioteci, 2 edituri, 2 combinate editorial-poligrafice, 3 agenţii, 6 consilii şi 4 comisii specializate. În afară de instituţiile subordonate, sectorul cultural descentralizat cuprinde 1 232 de case şi cămine de cultură, 1 368 de biblioteci, 107 muzee, 106 instituţii de învăţămînt artistic extraşcolar, 35 de direcţii/secţii cultură, 3972 de formaţii artistice de amatori, din care 798 cu titlul de „model”, circa 800 de elemente de patrimoniu cultural imaterial, peste 10 000 de monumente de patrimoniu cultural imobil şi 500 000 de obiecte de patrimoniu cultural mobil, ceea ce constituie un volum enorm de resurse umane şi materiale implicate.
Doar cum este gestionat şi apreciat acest patrimoniu cultural?
Principalele provocări ale sectorului sunt următoarele:
Degradarea continuă a patrimoniului cultural al Republicii Moldova;
Lipsa unor mecanisme legale care ar asigura integritatea patrimoniului cultural naţional în măsura necesară;
Absenţa fondurilor pentru documentarea, conservarea şi protejarea patrimoniului cultural naţional.
Sectoarele culturale și creative trebuie să fie integrate în strategiile de dezvoltare regională și locală pentru a promova bunurile culturale tradiționale și patrimoniul cultural, pentru a stimula dezvoltarea întreprinderilor creative, pentru a sprijini investițiile în infrastructură și în capitalul uman.
În satele Moldovei sunt mulți copii și tineri talentați și activi, mi-aș dori ca tinerii să rămână în localitățile lor având acces la activități de dezvoltarea personală și a capacităţilor artistice, iar regiunile să devină centre culturale și să-şi atragă oameni creativi.
Dacă mai pierdem și cultură, cu ce mai rămânem.
„Fără steag de cultură un popor e o gloată, nu o oaste”, zicea pe bună dreptate Nicolae Iorga.